Aplicarea măsurilor prevăzute de digital service act și ce presupun acestea pentru actorii economici?

Digital Service Act (”DSA”) este o legislație ce stabilește responsabilități pentru toți cei implicați în sfera digitală precum și elementele esențiale ale instituției Coordonatorului serviciilor digitale. Prin DSA se impun cerințe mai stricte pentru platformele online foarte mari. Pentru a înțelege rațiunea din spatele impunerii unor asemenea măsuri unora dintre actorii economici, trebuie să clarificăm ce înseamnă platformele online foarte mari. Platformele online foarte mari sunt acele platformele ce au peste 45 de milioane de utilizatori lunar pe parcursul unui an în UE, iar acest aspect este considerat a reprezenta un risc însemnat pentru societate.

Odată ce Comisia desemnează o platformă drept VLOP (“Very Large Online Platforms – VLOP”) sau motor de căutare ca VLOSE (”Very Large Online Service Entreprise”) pe baza numerelor de utilizatori furnizate de platformele sau motoarele de căutare, pe care, indiferent de dimensiune, au fost obligate să le publice până la 17 februarie 2023, aceasta are la dispoziție patru luni pentru a se conforma DSA. Platformele și motoarele de căutare vor trebui să actualizeze aceste cifre cel puțin o data la șase luni, astfel cum se prevede în DSA.

Desemnarea declanșează norme specific care abordează riscurile specifice pe care aceste servicii mari le prezintă pentru europeni și pentru societate în ceea ce privește conținutul ilegal, precum și impactul acestora asupra drepturilor fundamentale, a siguranței publice și a bunăstării.

Comisia își va revoca decizia în cazul în care platforma sau motorul de căutare nu mai atinge pragul de 45 de milioane de utilizatori lunar pe parcursul unui an.

La 25 aprilie 2023, Comisia a desemnat următoarele platforme și motoare de căutare drept VLOP și VLOSE:

VLOP – Alibaba Aliexpress, Magazinul Amazon, Apple AppStore, Booking.com, Știri, Hărți Google,  Cumpărături Google, etc.

VLOSE – Căutare Google și altele.

Platformele foarte mari desemnate vor trebui să respecte regulamentul mai devreme decât ceilalți actori economici.

Printre obligațiile VLOP și VLOSE se numără:

  • stabilirea unui punct de contact;
  • denunțarea infracțiunilor;
  • să aibă termeni de utilizare ușor de parcurs si utilizat;
  • să fie transparent în ceea ce privește publicitatea, sistemele de recomandare sau deciziile de moderare a conținutului;
  • să identifice, să evalueze și să analizeze riscurile legate de:
  • conținutul ilegal;
  • drepturile fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, libertatea și pluralismul mass-mediei, discriminarea, protecția consumatorilor și drepturile copiilor;
  • siguranța publică și procesele electorale;
  • violența bazată pe gen, sănătatea publică, protecția minorilor și bunăstarea mentală și fizică.

Parte din procedura de conformare este de a pune în aplicare a unui sistem de management al riscurilor. Acest sistem presupune identificarea si atenuarea pericolelor potențiale pentru societate, cum ar fi conținutul dăunător.

Procedura de gestionare a riscurilor presupune ca anual platformele foarte mari să aplice măsurile de atenuare relevante. Aceste măsuri vor fi verificate prin auditori independenți. Apoi firma de audit își va prezenta raportul de evaluare a riscurilor Comisiei Europene și autorităților naționale din statul membru în care își are sediul European.

Responsabilitățile privind aplicarea măsurilor va fi împărțită între Executivul UE ca principal agent de aplicare a măsurilor privind platformele foarte mari, iar pentru actorii mai mici vor cădea în competența coordonatorului serviciilor digitale care se va coordona și cu alte autorități naționale competente.

Consiliul pentru Servicii Digitale va asigura cooperarea și aplicarea transfrontalieră consecventă.

Statele membre vor putea delega unele sarcini altor autorități decât coordonatorului care ar rămâne singurul punct de contact pentru relația cu companiile stabilite pe teritoriul său national și pentru a reprezenta poziția națională în cadrul Consiliului.

Coordonatorii serviciilor digitale – au printe altele și sarcina de a face investigații comune, de a coopera cu colegii lor  în cazurile transfrontaliere sau de a solicita Comisiei Europene să evalueze dacă o platformă mare reprezintă o problema sistemică.

Consiliul UE ar putea coopera cu organisme și agenții din UE în materii ca protecția datelor, concurență și nediscriminare.

Fiecare stat membru are la dispoziție încă un an pentru a numi Coordonatorul serviciilor digitale. Acest lucru însemnând că și România va trebui să numească, până la începutul anului 2024, o instituție independenta politic ca și coordonator de servicii digitale. Această instituție independentă, va trebui creata și coordonată conform prevederilor din DSA și practic va supraveghea platformele digitale și se va asigura că regulamentul DSA este aplicat.

În cazul în care Guvernul nu va alege să înființeze o noua autoritate națională pentru îndeplinirea acestui rol, cel mai probabil se va alege ca și Coordonator una dintre autoritățile precum – ANCOM, CNA, Avocatul Poporului, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Autoritatea pentru Digitalizarea României sau Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică.

Coordonatorul de servicii digitale are și rolul de birou de plângeri pentru utilizatori așa cum se prevede în articolul 53 din DSA, dar și oferă acces cercetătorilor la datele generate de platformele digitale foarte mari.

Conform articolului 36 din DSA, în situații de criză, Coordonatorul poate face recomandări legate de domeniul său de expertiză. Sunt situații speciale în care conținutul de pe o platformă online este ilegal într-un stat membru, dar este permis într-un altul, in acest caz Coordonatorul poate iniția o cerere de ștergere a conținutului.