Suntem intr-o perioada in care subiectul lobby este de un interes ridicat, avand in vedere si proiectul de ordonanță de urgență privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor („Proiect de ordonanță”). Scopul acestuia este de a transparentiza relația autorităților publice cu mediul de afaceri, astfel încât să existe egalitate în sfera influenței procesului decizional.
Ce este lobby-ul?
Conform Proiectului de ordonanță, activitatea de lobby reprezintă „orice contract organizat și structurat cu reprezentanți publici pentru exercitarea unei influențe în interesul unui client, în sensul influențării directe a activității de legiferare și a proceselor decizionale la nivelul administrației publice locale și centrale.”
Esența activității de lobby este așadar acțiunea de a influența persoanele responsabile cu elaborarea politicilor publice, în sensul luării unei anumite poziții vis a vis de un anumit aspect din legislație, în scopul promovării intereselor legitime ale unui grup.
Lobby-ul trebuie diferențiat de advocacy, ce reprezintă orice acțiune întreprinsă în scopul influențării politicilor publice prin diferite mecanisme (întruniri, conferințe, scrisori deschise etc).
În acest sens, nu considerăm că definiția activității de lobby cuprinsă în Proiectul de lege surprinde esența acesteia, vis a vis de activitatea de advocacy.
Cum se realizează activitatea de lobby?
Pornind de la premisa ca orice activitate de lobby trebuie să fie transparentă și să respecte standarde înalte de integritate, este recomandat ca orice fel de reglementare să pună accentul pe implementarea principiilor unor bune practici în materie. Cele mai cunoscute sunt principiile activității de lobby statuate de OECD.1
Fără a intra în detalii cu privire la aceste principii care sunt publice, considerăm că cele 10 principii fundamentale cu privire la activitatea de lobby statuate de OECD ar trebui preluate fidel de legislația națională ce reglementează activitatea de lobby.
În acest sens, deși Proiectul de ordonanță a luat ca model legea austriacă privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor, iar Austria este membră a OECD, considerăm că Proiectul de ordonanță nu reflectă fidel următoarele principii ale activității de lobby:
- Asigurarea transparenței, într-o manieră care să permită reprezentanților publici, lobby-stilor, mediului de afaceri, cetățenilor să obțină informații în legătură cu activitățile de lobby2. Proiectul de ordonanță prevede înființarea Registrului de lobby și de reprezentare a intereselor („Registru”), fără a intra în detalii cu privire la modalitatea de funcționare a acestuia și cu privire la accesul la acesta. In acest sens, articolul 8 aliniatul (2) din Proiectul de ordonanță prevede accesul persoanelor fizice și juridice la datele din Registru numai în condițiile justificării unui interes juridic prioritar în sensul articolului 8 aliniatul (2) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului3. După cum se poate lesne observa din lecturarea acestui articol din Proiectul de Ordonanta, accesul persoanelor fizice și juridice este îngradit fără să existe o justificare clară și fără a se menționa în concret modalitatea de acces a acestor persoane la datele din Registru.
O altă modalitate de asigurare a transparenței este ca orice act legislativ să conțină identificarea precisă a lobby-stului/ lobby-stului intern/ asociație de interese/ reprezentant al grupurilor de interese. De asemenea, este indicat ca și emitenții politicilor publice să indice lobby-stului/ lobby-stului intern/ asociație de interese/ reprezentant al grupurilor de interese care a încercat să influențeze un anumit aspect legislativ4.
Ar fi necesar ca legislația secundară cu privire la activitățile de lobby să trateze aceste aspecte. - Crearea și implementarea unor standarde privind activitatea de lobby, alături de monitorizarea îndeplinirii acestor standarde.
Pornind de la scopul legiferării activității de lobby, considerăm utilă redactarea și implementarea standardelor, principiilor, procedurilor care să statuteze modalitățile prin intermediul cărora reprezentanții publici pot interacționa cu lobby-iștii și/sau lobby-iștii interni și/sau asociațiile de interese, în scopul promovării intereselor legitime. Desi Proiectul de ordonanță menționează generic interdicțiile și o conduită ce trebuie urmată de către reprezentanții publici în conformitate cu prevederile Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, considerăm necesară o reglementare viitoare cu privire la maniera de comunicare și interacțiune a reprezentanților publici cu societățile de lobby și/ sau societățile care angajează lobby-sti interni.
Concluzii
Reglementarea activității de lobby este binevenită în România dar acest lucru trebuie facut intr-un mod judicios si corelat cu celelalte aspecte relevante pentru activitatea de lobby. Deși Proiectul de Ordonanță este destul de lacunar astfel cum am menționat mai sus, opinia noastra este ca reglementarea acestei activități trebuie să reflecte fidel principiile OECD de transparență și integritate în lobby. Demersurile pentru crearea și implementarea standardelor privind activitatea de lobby trebuie să înceapă cu respectarea principiilor transparenței și integrității, fără a se pierde din vedere faptul că scopul final al activității de lobby este luarea unei decizii care servește interese legitime.
De asemenea, prin intermediul lobby-ului, activitatea de legiferare beneficiază de expertiza unor specialiști in domeniu, iar actele normative ce ar fi emise în baza unui astfel de efort conjugat ar răspunde mult mai bine cerințelor sociale și economice actuale.