Insolventa – o relansare a societatii pe piata?

Conceptul de insolventa in conformitate cu legea romana

De-a lungul timpului, majoritatea companiilor au considerat procedura insolventei drept inceputul sfarsitului. Odata cu trecerea timpului si adaptarea dispozitiilor legale privind insolventa la nevoile debitorilor si creditorilor, societatile au inceput sa inteleaga tot mai mult necesitatea procedurii insolventei si, de asemenea, au inceput sa se intereseze in legatura cu optiunile disponibile in vederea redresarii companiilor.

Cu toate ca majoritatea persoanelor considera ca procedura de insolventa si procedura de faliment reprezinta acelasi lucru, cele doua notiuni difera de la definitie pana la conditii, aplicabilitate si efecte.

In conformitate cu Legea nr. 85/2014, o societate poate intra in insolventa in cazul in care nu mai are lichiditati, insa, doreste sa isi achite datoriile fata de creditori. Oricine are interes poate initia procedura de insolventa – creditorii sau chiar debitorul.

In comparatie cu procedura de insolventa, procedura falimentului consta in valorificarea activelor societatii. In mod exceptional, si in procedura de insolventa se pot valorifica bunurile societatii, insa, in masura in care nu sunt necesare aducerii la indeplinire a planului de reorganizare. In cazul in care datoriile debitorului sunt foarte mari si acesta nu mai are nicio posibilitate de a atrage investitii, societatea poate solicita intrarea direct in procedura falimentului.

Practic, nu este necesar ca o societate sa intre in faliment. Compania are la dispozitie o serie de optiuni pentru a evita intrarea in procedura falimentului si pentru a obtine salvarea societatii prin achitarea doar a unor creante si continuarea activitatii.

Etapele procedurii insolventei

Procedura de insolventa are doua etape:

1. Etapa observatiei – ce dureaza pana la scurgerea perioadei de 30 de zile de la data intocmirii tabelului definitiv al creditorilor. Ulterior acestui moment, societatea intra in reorganizare sau in faliment;

1. Etapa reorganizarii ce consta in elaborarea unui plan de redresare si iesire cu succes din procedura insolventei; cel mai important lucru este faptul ca, in aceasta etapa, debitorul alege sa plateasca doar unii dintre creditori (poate pe cei mai importanti); in cazul in care debitorul isi indeplineste toate obligatiile prevazute in planul de reorganizare, societatea iese cu succes din procedura insolventei, fara niciun fel de datorii; in cazul in care debitorul nu isi indeplineste obligatiile, societatea intra in faliment.

Avantajele procedurii de reorganizare

Avantajele – pe care societatea le are odata cu intrarea in procedura de insolventa, dar si cu ocazia indeplinirii obligatiilor prevazute in planul de reorganizare – sunt:

1. La data deschiderii procedurii de insolventa, toate procedurile de executare incepute impotriva debitorului sunt suspendate; toti creditorii trebuie sa isi inregistreze creantele in tabelul de creante emis in procedura insolventei;

1. La data deschiderii procedurii de insolventa, angajatii societatii sunt inregistrati automat de catre administratorul judiciar (aprobat de creditori) in tabelul creditorilor si creantelor;

1. Prin planul de reorganizare, debitorul are posibilitatea sa aleaga achitarea doar a unor creditori; acest lucru presupune un haircut cu privire la creante; in cazul in care societatea nu isi indeplineste obligatiile prevazute in planul de reorganizare, haircut-ul nu isi mai produce efectele, iar, in cazul in care acestea sunt indeplinite, societatea nu este tinuta responsabila pentru restul de datorie;

1. Odata ce debitorul reuseste sa isi indeplineasca obligatiile prevazute in planul de reorganizare, toate datoriile sale sunt sterse;

1. Angajatii societatii sunt intotdeauna protejati prin intermediul planului de reorganizare; chiar si in caz de faliment, angajatii au prioritate in raport cu alti creditori;

1. Debitorul isi continua activitatea si reuseste sa pastreze toti / unii dintre angajati;

1. In procedura de reorganizare, administratorul societatii poate gestiona activitatea debitorului sub supravegherea administratorului judiciar aprobat de creditori; odata ce debitorul intra in faliment, dreptul administratorului societatii este ridicat;

1. Administratorul societatii are dreptul de a propune un plan de reorganizare considerat adecvat pentru redresarea acesteia (spre exemplu, bazat pe atragerea unui investitor sau pe semnarea diferitelor contracte).

In concluzie, prin procedura de reorganizare, societatea poate scapa de partea „stricata” a acesteia. In masura in care aceasta etapa este realizata in mod corect si in conformitate cu legea, societatea are toate sansele sa isi continue activitatea.