Registrul beneficiarilor reali – încotro

Noțiunea beneficiari reali va fi introdusă în legislația românească prin Legea privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, al cărei scop este de a implementa în legislația românească mecansimul unic de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului („Legea”). Mecanismul este prevăzut de către Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei („Directiva 4 AML”), ce trebuia transpusă în legislația românească până pe 26 iunie 2017.

Potrivit Legii, beneficiarul real este orice persoană fizică ce deține ori controlează în cele din urmă clientul și/sau persoana fizică în numele căruia/căreia se realizează direct sau indirect o tranzacție, o operațiune sau o activitate.

În accepțiunea Legii, noțiunea „beneficiar real” apare ca fiind extrem de extinsă, luând în considerare persoana fizică (nu persoana juridică) ce controlează entitatea, exercitând asupra acestuia un control efectiv, chiar dacă acea persoană este sau nu menționată în registrele clientului ca având putere de decizie în cadrul său. Suntem de părere ca definiția are în vedere un control efectiv asupra entității respective, chiar dacă acea persoană fizică nu apare ca asociat/acționar al acesteia.

Care este scopul Registrului?

În primul rând, menționăm că Legea stipulează crearea a 4 registre diferite:

  • Registru central organizat la nivelul Oficiului Național al Registrului Comerțului pentru societățile comerciale;
  • Registru organizat la nivelul Ministerului Justiției pentru asociații și fundații;
  • Registru organizat la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în cazul fiduciilor;
  • Registru organizat la nivelul Depozitarului Central pentru societățile listate pe piețele reglementate.

Întrucât toate cele 4 registre au aceeasi finalitate, pentru ușurință, am folosit noțiunea „Registru” însă orice referire la această noțiune trebuie interpretată ca făcându-se cu privire la toate cele 4.

Registrul este creat pentru asigurararea transparenței și pentru a preveni folosirea inadecvată a bunurilor sociale în ansamblul lor. Este accesibil exclusiv entităților raportoare astfel cum acestea sunt definite în articolul 5 din Lege, autorităților competente și Oficiului Național pentru Prevenirea Spălării Banilor. Registrul trebuie să conțină informații adecvate, acurate, publicate în timp util . Considerăm că sintagma „în timp util” ar trebui să includă următoarele:

  • obligația entităților raportoare de înscriere a informațiilor într-un termen rezonabil (e.g. 3 zile de la data la care s-au produs schimbările cu impact asupra beneficiarului real) și
  • obligația deținătorului Registrului de a dezvălui entităților raportoare respectivele informații într-un termen rezonabil (e.g. 24 de ore de la solicitarea formulată de către entitățile raportoare).

Registrul nu trebuie văzut ca eliminând un proces amplu de due diligence cu privire la o societate/ grup de societăți. Registrul trebuie văzut ca un instrument aflat la îndemâna autorităților române, europene și al entităților raportoare pentru a preveni utilizarea bunurilor sociale în scopul prevenirii spălării banilor, a finanțării terorismului, precum și a altor categorii de infracțiuni economice . Potrivit articolului 18 (alin 7) din Lege, identificarea beneficiarului real implică faptul că toate entitățile raportoare trebuie să întreprindă analize legate de riscuri.

Este Registrul un simplu „depozitar” al informațiilor privind beneficiarul real ori întreprinde verificări cu privire la informațiile publicate?

Metodologia cu privire la funcționarea Registrului nu este încă disponibilă. Având în vedere scopul acestuia, considerăm că deținătorul său trebuie să verifice informațiile furnizate și să aplice sancțiuni in cazul în care acestea nu sunt adecvate, acurate și publicate în timp util. Este de dorit ca legislația secundară să clarifice rolul Registrului, astfel încât scopul acestuia să fie atins.

Concluzii

Transparența este unul dintre principiile unui business coerent și sustenabil, iar prin crearea și implementarea unui asemenea Registru vor fi impuse o serie de așteptări ridicate cu privire la o evaluare atentă a riscurilor derivate dintr-un proces amplu de due diligence asupra partenerilor de business. În acest sens, consideram că provocarea cea mai mare va fi atenuarea diferenței dintre procesul de due diligence întreprins în acest moment cu privire la identificarea beneficiarului real și procesul de due diligence care va trebui realizat pentru a atenua riscurile derivate din necesitatea identificării beneficiarului real, potrivit Legii si a Directivei.

Reader Interactions

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *